Minunata lume nouă

Vă recomand spre lectură două romane foarte bune:

  1. Minunata lume nouă – de Aldous Huxley (publicată în 1932)
  2. O mie nouă sute optzeci și patru – de George Orwell (publicată în 1948)

Ambele prezintă câte o schiță a unor societăți totalitare, în care libertatea individului e doar o lozincă, ca să-l parafrazez pe Ponta. Dar cele 2 societăți schițate sunt complet diferite. Orwell prezintă un stat polițienesc, bazat pe teroare, pe ură, pe cenzură, pe controlul absolut. Un sistem ce nu este străin istoriei și nici prezentului din păcate. Un sistem pe care și românii l-au suferit într-o anumită măsură. Dar mai interesant, cred eu, este sistemul prezentat de Huxley:

Va exista, în cursul generației următoare sau nu foarte departe de aceasta, o metodă farmacologică de a-i face pe oameni să-și iubească robia, creând dictaturi fără lacrimi, ca să spunem așa, și producând un fel de lagăre de concentrare nedureroase pentru societăți întregi, astfel încât oamenilor le vor fi luate libertățile, dar le va plăcea, fiindcă vor fi distrași de la orice dorință de a se răscula, prin propagandă sau spălarea creierelor, sau prin spălarea creierelor îmbunătățită prin metode farmacologice. Și aceasta pare să fie ultima revoluție!

Aldous Huxley, la UC Berkley in 1962

take_a_soma_holiday___brave_new_world_by_corporalspycrab-d4ym6vv

„Soma” este drogul ce le permite oamenilor sa evadeze din realitatea dureroasa

Huxley, in 1932, a intuit o societate ce pare la prima vedere perfectă. Țelul principal e asigurarea fericirii indivizilor. Natalitatea este strict controlată, oamenii au întreaga viață predestinată încă de la nașterea lor artificială. Conceptul de familie a fost abolit, conceptul de mamă provocând repulsia cetățenilor civilizați.

Societatea se împarte în mai multe caste, fiecare cu un rol bine determinat. Bolile nu mai există, bătrânețea a fost desființată prin optimizarea genetică și prin controlul chimic al organismului. Fericirea este permanentă, mintea este tot timpul ținută ocupată cu diverse activități, iar la nevoie există și drogul „soma”, ce-i permite utilizatorului să evadeze pentru moment, evitând astfel orice fustrare, pentru a menține neîntreruptă starea de fericire. Monogamia este un tabu, fiecare om „aparține” tuturor celorlalți și nu doar unei persoane.

Huxley ne avertizează despre pericolul pe care tehnologia îl poate reprezenta pentru societate, în mâna celor care conduc. Idee ilustrată prin controlul asupra reproducerii, folosind clonarea si genetica, sau a educatiei, folosind indoctrinarea in timpul somnului. Sau prin „masinariile” pentru amuzament ce ofera oamenilor ore nesfârșite de relaxare pentru trecerea timpului și promovarea consumului. Drogul soma intră în aceeași categorie. Tehnologii ce asigură stabilitatea societății. Orice risc asupra stabilității a fost eliminat. Aici Huxley diferențiază foarte clar între tehnologie și știință. Sistemul dorește progresul tehnologiilor dezirabile pentru stabilitatea societății, nu progresul științific propriu-zis. Dacă o nouă descoperire ar putea prezenta o amenințare asupra stabilității, „Supervizorul” regiunii va interzice publicarea ei.

Brave New World Finished

Minunata lume nouă nu este o profeție, ci un semnal de alarmă asupra prezentului. Asupra unor tendințe pe care Huxley le-a observat în societatea în care trăia, acum aproape o sută de ani. Dacă la început comportamentul societătii descrise de Huxley, ni se pare bizar, uneori chiar inuman, spre sfârșitul romanului devine clar că este doar urmarea logică a societății de astăzi, în care fericirea individului este privită prin prisma hedonismului, iar succesul societății este redus doar la prosperitatea sa economică.

În romanul 1984 guvernul rămâne la putere prin forță și prin intimidare. În minunata lume nouă, guvernul menține controlul oferindu-le cetățenilor fericirea la nivel superficial, în același timp ținându-le atenția captivă permanent folosind mijloace de îndoctrinare și propagandă, sau chiar droguri.

George Orwell se temea de cei care vor interzice sau cenzura cărțile, Huxley se temea de cei ce vor face inutilă interzicerea unei cărți. Pentru că nimeni nu va mai dori să citească una:

1

Orwell se temea de cei ce ne vor restricționa accesul la informație. Huxeley de cei care ne vor oferi atât de multă, încât totul va deveni doar „zgomot”, iar noi vom rămâne pasivi în fața evenimentelor, fiind preocupați doar de trivialități:

b

În 1984 oamenii sunt controlați prin teroare și suferință, în Minunata lume nouă oamenii sunt controlați prin plăceri.

c


Sursa ilustratiilor: http://www.recombinantrecords.net/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s